Afaceri neobișnuite?

Înainte de pandemia COVID-19 existau deja multe discuții despre viitorul muncii în vremuri de transformare digitală. Criza COVID-19 a alimentat și mai mult aceste discuții, deoarece a pus o presiune extraordinară asupra organizațiilor pentru a-și menține afacerile pe linia de plutire. Multe dintre acestea se concentrează acum pe o strategie de supraviețuire, însă companiile și sindicatele vor trebui să meargă dincolo de intervențiile de stingere a incendiilor. Aceasta este o ocazie unică de a analiza în profunzime organizațiile și de a implica forța de muncă în reinventarea modurilor disfuncționale de lucru. Mai ales că inovarea la locul de muncă poate juca un rol-cheie în modelarea unui viitor durabil al muncii.

Studiul privind societățile europene 2019 (ECS) a scos la iveală combinații de practici la locul de muncă care creează rezultate avantajoase atât pentru lucrători, cât și pentru întreprinderi. În special, unitățile în care lucrătorii au un grad ridicat de autonomie, în care conducerea are așteptări mari de la aceștia, în care oportunitățile de formare și învățare sunt răspândite și în care lucrătorii sunt implicați direct în procesul decizional sunt cele mai susceptibile de a conduce la situații avantajoase pentru ambele părți. Datele din sondajul ECS 2019 evidențiază în continuare faptul că reprezentarea angajaților promovează practici la locul de muncă care au fost asociate cu îmbunătățirea bunăstării lucrătorilor și a performanței întreprinderii. Această cercetare confirmă rolul important atât al practicilor la locul de muncă și al inovării la locul de muncă centrate pe om, cât și al reprezentării angajaților. Acestea au fost, de asemenea, subiectele principale ale unui seminar recent privind inovarea la locul de muncă.

La 21 octombrie 2021 a avut loc un seminar pe tema: „Business as unusual? Explorarea rolului practicilor de inovare la locul de muncă pentru conturarea unui viitor durabil al muncii în urma unei crize pandemice”. Conferința a fost organizată de HIVA-KU Leuven în numele și în colaborare cu Centrul european pentru problemele lucrătorilor (EZA), cu sprijinul financiar al Comisiei Europene. Evenimentul a avut loc personal la Bruxelles, având în vedere măsurile COVID-19 mai moderate din acel moment, și au participat reprezentanți din 12 țări diferite. Obiectivele-cheie ale seminarului au fost: (1) să abordeze impactul COVID-19 asupra organizațiilor, locurilor de muncă și dialogului social în vremuri de transformare digitală; (2) să discute rolul potențial al practicilor de inovare la locul de muncă în modelarea viitorului post-pandemic al muncii; (3) să identifice exemple de bune practici de inovare la locul de muncă cu un loc proeminent și activ pentru dialogul social, luând în considerare în același timp diversitatea regimurilor de ocupare a forței de muncă și de relații industriale din UE.

Dr. Ezra Dessers a prezidat seminarul și a urat bun venit participanților la Bruxelles. Următorul a fost vorbitorul invitat, Prof. Geert Van Hootegem, care a ținut un discurs despre inovarea la locul de muncă în timpul și după criza COVID-19. Seminarul a continuat cu o combinație de prezentări ale experților și runde de discuții în grup, conduse de Dr. Milou Habraken. Dimineața, am avut prezentări ale experților de către Prof. Steven Dhondt, Dr. Egoitz Pomares și Prof. Vassil Kirov, urmată de o rundă de discuții de grup axată pe practicile de inovare la locul de muncă și pe coaliții. După-amiaza, au avut loc prezentări ale experților de către Dr. Majda Seghir și Dr. Ralf Kopp. Discuția de grup s-a axat pe dialogul social și pe întrebarea dacă afacerile neobișnuite vor deveni noua normalitate. Discuția plenară, de închidere, a fost condusă de Dr. Karolien Lenaerts. În timpul pauzelor de cafea și de prânz, participanții, vorbitorii și organizatorii au putut să continue discuțiile și să facă schimb de informații pe o bază informală.

Prezentări

Prof. Geert Van Hootegem, director general al HIVA-KU Leuven (Belgia), a făcut o pledoarie întemeiată pentru consolidarea schimbărilor pozitive în organizarea muncii (în ceea ce privește autonomia sporită, estomparea silozurilor). El a arătat că birocrația revine deja și a făcut apel la sindicate nu numai să păstreze realizările din trecut, ci și să investească activ în practicile de inovare la locul de muncă.

Prof. Steven Dhondt, cercetător principal la TNO (Țările de Jos) și profesor invitat la KU Leuven, a explicat cum putem măsura inovarea la locul de muncă și cum putem face comparații între diferite țări și companii. El a arătat că diferite niveluri de inovare la locul de muncă sunt legate de diferite niveluri de pregătire pentru criză și de o abordare diferită a întreprinderilor față de angajații lor.

Dr. Egoitz Pomares, cercetător la Sinnergiak, Universitatea din Țara Bascilor (Spania), a vorbit despre aspectele esențiale ale elaborării programelor de inovare ca modalitate de a stabili cadre de acțiune pentru a promova adoptarea practicilor de inovare la locul de muncă de către întreprinderi și angajații acestora. El a arătat că reglementarea dură (de exemplu, legi) este rară în acest domeniu și că reglementarea moale (de exemplu, planuri de acțiune) este în principal importantă.

Prof. Vassil Kirov, IPS – Academia Bulgară de Științe (Bulgaria) a susținut o conferință despre ecosistemul TIC în Sofia. Acesta a introdus o perspectivă ecosistemică pentru a analiza, interpreta și explica modul în care transformarea digitală în industrie și servicii a luat formă la nivel regional. Acesta a indicat o lipsă de arene formale pentru negocierea și dialogul cu privire la noile practici și nevoi în perioada COVID-19 și ulterior.

Dr. Majda Seghir, Centre d’études de l’emploi et du travail, Le CNAM (Franța) a prezentat un tablou de bord al UE privind implicarea angajaților, schimbările tehnologice și organizaționale. Ea a ilustrat utilizarea datelor combinate privind angajatorii și angajații în evaluarea legăturilor dintre schimbările tehnologice și organizaționale (măsurate din partea angajatorilor) și implicarea angajaților (măsurată din partea angajaților).

Dr. Ralf Kopp, Centrul de Cercetare Socială, TU Dortmund (Germania), a vorbit despre era incertitudinii ca provocare pentru leadership și politica muncii. Acesta a susținut că participarea și responsabilizarea merg adesea mână în mână cu noile forme de guvernanță sistemică și cu alinierea prin utilizarea conceptelor de psihologie pozitivă. Participarea și emanciparea apar ca un substitut pentru o democratizare extinsă. Utilizarea participării și a responsabilizării ca motor pentru o mai mare democratizare a vieții profesionale înseamnă a face un pas decisiv mai departe.